Cum se fac bani din gunoi?
O afacere cu o materie prima care nu se termina niciodata este solutia cea mai buna in vremuri dificile. Haideti sa aflam cum si mai ales cat se castiga din gunoi, de la cei care au afaceri in reciclare in Romania.
"Daca ar fi sa ma intrebati de trei ori, tot de atatea ori v-as spune ca m-as apuca de afacerea cu gunoiul. Este profitabila mereu. Din gunoi se pot scoate bani", marturiseste Camelia Chirila, fondatoarea Cami Comexim.
La 20 de ani de la infiintarea acestei companii, Chirila a schimbat de mai multe ori obiectul de activitate, pana cand a descoperit mirosul banilor. Dupa opt ani in industria confectiilor, anul 2000 a orientat businessul catre gunoi: " Am vrut sa imi duc cursurile de la facultate la un punct de colectare si nu avea cine sa mi le ia. Investitia a inceput cu o mie de lei si o masina pentru transportatul marfii pe datorie".
Primul camion pe care l-a transportat a fost catre Vrancart Adjud unde, pentru cele 40 de tone colectate, a primit un pic peste cinci mii de lei. " Ne-am achitat datoriile si am mers mai departe. Am mai cumparat masini pe care seara le reparam, iar dimineata le trimiteam pe drum", isi aminteste ea cu nostalgie. In prezent, Cami Comexim colecteaza lunar 1.500 de tone de hartie si carton pe care le transporta atat in tara, cat si la export in Germania.
"Cumparam hartia cu 10-35 de bani kilogramul si o vindem cu 45 catre reciclatori precum Vrancart si Petrocart, iar cele trei-patru tone de PET-uri pe care le colectam lunar le cumparam cu 0,35 lei pe kilogram si le vindem cu 0,85 lei la Buzau", precizeaza patroana companiei cu afaceri anuale de peste 1,7 milioane de euro si un profit net de 100.000-200.000 de euro in fiecare din ultimii ani.
"Buzaul" despre care vorbeste Camelia Chirila este Greentech, o companie cu actionari taiwanezi, unul dintre cei mai mari reciclatori de PET din Romania. Sau, dupa cum rezuma Cristinel Dobrota, seful Greentech, o afacere pornita la sfarsitul anilor '90 in urma unei idei taiwaneze (a sefului sau de atunci si actionarul fabricii de mase plastice la care lucra Dobrota), dar cu executie 100% romaneasca.
"Cineva tot trebuia sa inceapa, deci mi-am zis sa fim chiar noi. Am avut discutii cu autoritatile de la Buzau despre viziunea Ministerului Mediului in ce priveste colectarea si reciclarea. Toti au vazut cu ochi buni aceasta idee si au fost impresionati. Dar atat, pentru ca alt suport nu am avut din partea autoritatilor", isi aminteste Dobrota inceputurile uneia dintre primele afaceri din domeniul reciclarii deseurilor din Romania.
Primul pas a fost sa cumpere o fosta ferma in apropierea Buzaului pentru depozit, iar in zona industriala a orasului au amenajat instalatia de transformare a deseurilor in materie prima. " Mai apoi am inceput sa umblam din poarta in poarta, la societati de salubritate, centre de tip remat sau puncte mici de colectare si la toti cei care aveau legaturi intr-un fel sau altul cu deseurile", explica seful GreenTech, remarcand ca la acea vreme plasticul nu se colecta niciunde.
Strategia a dat roade si daca in 2003 Greentech colecta anual circa 150 de tone si avea o singura instalatie de reciclat, in prezent cantitatea colectata este de 200 de ori mai mare, iar grupul detine patru instalatii de reciclare, doua la Buzau si doua la Iasi, unde din 2006, grupul a trecut la nivelul urmator de integrare si a infiintat o firma care transforma fulgii de PET-uri reciclate in fibre poliesterice, folosite, de exemplu, pentru covorasele masinilor sau umplerea pernelor.
Circa 50.000 de tone de fibra pot fi produse intr-un an la Iasi, potrivit lui Dobrota, in conditiile in care consumul anual de fibra din Uniunea Europeana este estimat la 700.000 de tone, din care doar jumatate din cantitate este fabricat pe continent, restul fiind importuri din Asia.
Numai ca fiind al doilea producator de fibra poliesterica ca marime din Europa, GreenFiber (compania care transforma fulgii de PET-uri reciclate produsi de Greentech in fibra) s-a confruntat cu o mare problema: nu gasea in tara suficienta materie prima, pentru ca nici furnizorul sau principal - Greentech - nu strangea atat de multe PET-uri din tara.
"Cea mai la indemana solutie a fost sa importam gunoi. Oricine aude acest lucru pare amuzat, dar sa stiti ca noi importam gunoi din Grecia, Bulgaria sau Serbia", explica Dobrota, care incepe sa faca o serie de calcule pe hartie pentru a dovedi ca o astfel de solutie este viabila din punct de vedere economic. Produsa din materie prima din import si de pe piata romaneasca deopotriva, fibra a insemnat anul trecut, potrivit lui Dobrota, afaceri de 38 de milioane de euro, fiind destinata in proportie de 90% exportului.
Iar daca adunam la activitatile de reciclare PET si pe cele cu reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), derulate printr-o alta companie infiintata la Buzau - GreenWeee, atunci afacerile intregului grup ar trebui sa ajunga anul acesta la 50 de milioane de euro. Valoarea ar putea creste accelerat in anii ce vor urma, deoarece, asa cum spune Dobrota, planurile grupului iau in calcul si acoperirea altor domenii de reciclare, precum ulei, baterii auto si lampi de iluminat. "Exista pasiune si fac treaba asta cu placere. Nu ma imaginez in alt domeniu. In reciclare poti investi ca in orice alta afacere, daca te concentrezi putin in ceea ce faci. La prima vedere pare foarte simplu sa faci bani, dar nu e chiar asa. Trebuie sa bagi mana in deseuri. Nu poti sa stai doar la birou. In plus, mai miroase", povesteste amuzat Dobrota.
Fibra nu este sigura modalitate in care gunoiul procesat in Romania ajunge la export. O alta companie specializata in reciclarea PET-urilor, Esox Caracal, este printre putinele din Europa care poate produce R-PET, adica un fel de PET ecologic, un produs tot mai des folosit de gigantii din domeniul bunurilor de larg consum pentru un singur motiv - e mai ieftin cu 15-20% fata de materialul virgin utilizat la realizarea sticlelor de PET.
"Va dati seama ca pretul unei sticle PET scade astfel de la 7-8 eurocenti la circa sase?", spune plin de entuziasm Daniel Stancescu, cel care alaturi de sotia sa, Alina, controleaza compania Esox Caracal.
